„Simulantul este util pentru cercetare în contextul în care dorim să ajungem pe Marte”, a precizat Dan Britt, membru al Planetary Sciences Group din cadrul UCF. „Dacă vom ajunge acolo, vom avea nevoie de hrană, apă şi alte lucruri esenţiale. Pe măsură ce dezvoltăm soluţii, avem nevoie de un mod de a testa cum acestea funcţionează”, a adăugat acesta.
Spre exemplu, savanţii caută moduri de a creşte plante pe Marte, de aceea, tehnicile folosite trebuie aplicate în mod ideal pe solurile care seamănă cel mai mult cu cel de pe Planeta Roşie, scrie Phys.
Formula oamenilor de ştiinţă se bazează pe compoziţia chimică a solurilor de pe Marte analizate de roverul Curiosity. În prezent, simulanţii folosiţi în experimente de cercetători nu sunt standardizaţi, deci un experiment nu poate fi comparat cu altul.
Fiind şi geolog şi fizician, Britt a putut crea o reţetă unde ingredientele pot fi amestecate în diferite moduri pentru a imita solurile de pe varii obiecte, precum asteroizi şi planete. Şi pentru că formula e bazată pe metode ştiinţifice şi este publicată pentru utilizare la scară largă, chiar şi cei care nu fac comandă prin UCF îşi pot crea sol care poate fi folosit în experimente.
„Cu această metodă, putem produce multe variaţii”, a precizat Kevin Cannon, autorul principal al studiului. „Multe dintre mineralele de care avem nevoie se găsesc pe Pământ, deşi unele sunt foarte dificil de obţinut”, a adăugat savantul.
Britt şi Cannon cred că există o piaţă pentru simulant. La doar 20 de dolari kilogramul plus transport, poate fi mai uşor de trimis o comandă la UCF decât să fie făcut în laboratoarele din întreaga lume. Echipa are deja aproximativ 30 de comenzi în aşteptare, inclusiv una de la Kennedy Space Center pentru jumătate de tonă.
Studiul echipei a fost publicat recent în revista Icarus.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De ce nu poate fi teraformată planeta Marte?
Descoperire uriaşă: primul lac cu apă în stare lichidă pe Marte. ”Este un rezultat excepţional”